Uneori mă distrează cât de supăraţi suntem pe blogosfera românească. Este plină de bloguri de proastă calitate (adevărat), dar mereu mi s-a părut mai “curată” decât cea internaţională. Poate şi pentru că sunt clar mai puţine bloguri, deci mai uşor să găseşti ceva de calitate în ea.

Am refăcut un site acum câteva zile. Era un forum despre filme (in perioada în care scoteam pe bandă rulantă situri în engleză), care de câteva luni dădea o suspectă eroare. Nu am fost niciodată fan SMF (scriptul pe care rulam) şi în vremea aia nu mai aveam chef de investit alti 160 de dolari pe încă o licenţă vBulletin (cred că am vreo 7 acum) şi portarea către MyBB nu era posibilă sau cel puţin era cu mare “cântec”.

Cum am lăsat o parte din reţea de izbelişte într-o perioadă şi acum refac unele situri pas cu pas, a sosit şi momentul pentru Talking About Movies. Wordpress se instalează uşor, comunitatea era oricum decedată şi un articol la câteva zile e efort relativ mic. Aşa că l-am renăscut blog şi am trecut din nou la faza de căutat bloguri similare pentru a comenta pe ele (să mă vadă şi pe mine lumea) şi de a mai căuta eventual vreo inspiraţie în ceea ce priveşte posibile abordări de conţinut.

Am reintrat şi pe EntreCard, o soluţie pentru nişte “meaningless sex … ăăă … traffic”, dar pe care o poţi folosi totuşi cu cap, dacă ai răbdare să găseşti şi ceva de calitate. Voi scrie zilele viitoare un articol despre asta, nu are rost să vă tot plimb prin “idei”.

Luând la purecat categoria de movies de pe Technorati şi categoria de pe Entrecard, am trecut repede în revistă vreo 200 de bloguri. În lista mea de links de pe site sunt cred vreo 6 postate. Cam atât merita efortul, cam atâtea bloguri de certă calitate am găsit în cele 200. Mai am de căutat, că blogosfera internaţională este uriaşă, dar procentul de “prostii” este cumplit.

După ce pierzi vreo 3 ore căutând bloguri pe care să le  citeşti frecvent şi aduni sub 10 links, realizezi că nu e chiar atât de tragic la noi. Dacă mă pun să sar din blogroll în blogroll PE ORICE  BLOG pe care il am eu însămi “linkat”, în maxim 1 oră adun măcar 40 de situri pe care aş dori să le revăd. Pe când am pregătit lista de “dojo citeşte“, mi-a luat mai mult timp să scriu link-urile, decât să le găsesc. Am fost ajutată şi de cititorii mei, dar lista în cauză a durat mai puţin ca şi creaţie, decât lista de 6 links de pe TAM.

Ce mă deranjează în mod major pe multe bloguri de pe internaţional (şi o mică parte de pe .ro)?

Nu voi ataca astăzi conţinutul, pentru că deranjul este vizual şi auditiv. Am încărcat iarăşi vreo 10 bloguri în 10 tab-uri diferite. La modul în care fac eu browsing, asta este o încărcare moderată spre “slabă”. Şi totuşi, vulpea gemea şi computerul dădea deja semne că ar lua un concediu. Cum se poate ca 10 situri să te îngenucheze aproape? Simplu. Fiecare avea (pe lânga banner-ele normale de publicitate) tot felul de prostioare care mă chinuiau inutil.

Avem pe listă tot felul de featured posts care se mişcă, sunt translucide, fac rollover, sfântul ştie ce mai fac. Normal că sunt măcar de dimensiuni 600/400, aşa că dintr-o dată se plimbă ceva sub nasul meu şi, culmea, nu mă interesează. Avem apoi toate butoanele de “social media” cu putinţă.

Pe lângă lista de vreo 15 în josul fiecărui articol (chiar stă cititorul să le introducă în Reddit sau sfântul ştie ce altă găselniţă?), există butoane mari în sidebar. În viaţa mea nu am votat pe digg (bun, exagerez, am mai dat un “up” din când în când, dar nu am introdus eu articolul la promovare) sau să dau un retweet sau ce mai fac oamenii ăştia.

Nu aş avea nicio problemă dacă ar fi vorba de un blog de succes la care vezi câteva mii de diggs pe articol. Aş înţelege atunci unde bat. Dar când ai maxim 2 acţiuni la săptămână pe vreunul dintre sistemele în cauză, poate realizezi că pierzi spaţiu şi ronţăieşti resursele omului aiurea.

Reclame. Să ne înţelegem din prima. SUNT PENTRU, din simplul motiv că şi eu mai fac un leu pentru Ateneu de pe ele. Este normal să şi câştigi de pe munca ta, după cum povesteam într-un articol anterior. Dar când aduni 30 de bannere aiurea în tramvai, încă 10 widgets pentru cine ştie ce altă prostie, butonele şi butonaşe, faci citirea conţinutului aproape imposibilă.

În momentul acesta am închis sonorul. Pentru că încă un onor bloggerul de movie reviews a considerat că simt nevoia să aud vorbele personajelor din cine ştie ce film. Aşa că video-ul se porneşte automat şi eu caut de disperată blogul să pot să îl ÎNCHID. Gândiţi-vă că o parte din cititorii noştri ne accesează de la birou. Acum, sincer, n-aş dori să ajungă şomeri, nu de alta dar poate găsesc după aceea un job mai serios de la care nu ne mai pot accesa

Lăsând gluma la o parte, eu caut INFORMAŢIA. Aşa se întâmplă şi cu cititorii mei. Este normal să promovez anumite situri sau servicii, este normal să am promovate şi anumite sisteme de social media (că tot sunt acum la modă), dar nu este normal ca blogul meu să fie ca un pom de Crăciun şi vizitatorul să facă un atac de cord când îl accesează.

Un exemplu de “minimalism” plăcut vizitatorului ar fi blogul lui Vali. Iniţial te gândeşti că o fi supărat pe lume, de chiar nu are nimic pe blogul respectiv, în afară de nişte bannere plasate în dreapta. Nu este un caz singular (din fericire), l-am ales poate pentru că este şi bloggerul la care se referă toată lumea, că e de bine sau nu.

Un design simplist şi totuşi unicat, nu se plimbă nimic pe acolo, nu cântă, nu are 20 de butoane de “promote my articles” la fiecare postare. Culmea este că are vizitatorii destui, comentarii etc. La fel Arhi, VisUrat, Khris, Trilema, pentru a exemplifica iarăşi cu doar câţiva dintre bloggerii pe care îi citesc zilnic.

Un blog nu trebuie să joace şi să cânte când este accesat. Trebui să ştii clar CE FUNCŢIONEAZĂ şi ce nu şi să decizi pe baza acestor rezultate. Pentru unii FTW aduce de pildă nişte trafic. L-au încercat mai mulţi, dintre ei sunt unii care au renunţat să afişeze butonul, alţii sunt în continuare mulţumiţi şi l-au păstrat în layout.

Propun pentru toţi un mic exerciţtiu. Hai să ne luăm la “purecat” blogurile şi să vedem .. ce vede vizitatorul şi mai ales dacă respectivele elemente ne sunt de fapt utile. Widgets de “blogCatalog”, zelist, 20 de butoane de promovare de articol, reţele de banner exchange, butoane de 33×80 (nu mai ştiu sigur dimensiunea) pentru alte 30 de situri de pe care (teoretic) primeşti vizitatori etc.?

Acum studiaţi fiecare dintre elementele acestea: vă aduc bani? Dacă sunt bannere de advertising nu vă cere nimeni să le scoateţi. Ar fi şi culmea. Dacă aveţi 2 digg-uri pe lună şi 20 de butoane de promovare pe sistemul în cauză, poate că e mai util .. şters. Dacă de pe sistemele gen Technorati sau BlogCatalog aveţi 2 vizite pe lună şi alea de la cititori fideli (ce s-au înscris şi ei în sistemele în cauză), poate aceia 200/400 de pixeli ar fi utili pentru altă promoţie. Sau pentru un reconfortat spaţiu gol. Orice nu vă aduce un trafic semnificativ sau un câştig decent, trebuie ori optimizat ori .. epurat.

Sunt pentru testarea de diverse soluţii de monetizare. În secunda aceasta, pe lângă advertising cu clienţi direcţi, folosesc Adsense (rezultate slăbuţe, dar sunt şi eu nostalgică), Text Link Ads şi LinkWorth. Voi mai testa şi alte sisteme, dar ar fi o idee bună să nu le testez pe toate simultan. Sau, dacă tot se întâmplă minunea, să fiu în stare periodic să mai scot de pe site ce nu funcţionează şi poate să implementez pe un alt proiect care s-ar preta mai bine.

Aruncaţi deci o privire asupra tuturor “prostioarelor” pe care le aveţi pe blog. Ce merită să fie acolo şi ce nu? Aliniaţi CENTRAL elementele care nu au aceleaşi dimensiuni (bannere sau diverse “minunăţii”). Dacă tot trebuie să mai ocupăm spaţiul cu tot felul de asemenea elemente, măcar să nu distrugă designul de tot. Studiaţi periodic eficienţa lor şi treceţi la curăţenia de primăvară, vară sau când s-a întâmpla ea. Nu acceptaţi bannere care cântă sau acoperă conţinutul, pentru că este probabil să pierdeţi mulţi vizitatori. Încercaţi să oferiţi un conţinut CURAT şi neintruziv, neobturat de tot felul de elemente. Şi, dacă pagina se încarcă tot mai greu, poate că e din nou momentul pentru o re-evaluare.

Voi ce aţi mai curăţat de pe blog în ultima perioadă? Care sunt elementele de care totuşi nu vă puteţi lipsi?